Plimbare cu Mocănița Mocănița este un tren cu aburi care circulă pe o cale ferată cu ecartament austro-ungar îngust de numai 760mm pe valea râului Vaser. Inițial a fost construită pentru transportul lemnelor și este astăzi ultima cale forestieră adevarată. Traseul mocăniței destinat turistilor se întinde pe aproximativ 21.5 Km. La începutul traseului puteți admira mai multe gospodării tradiționale și nu numai, pajiști îngrijite și localnici prietenosi. Destinația finală este stația Paltin. Aici aveți ocazia să serviți un prânz cald și o băutură răcoritoare. În timp ce veți servii prânzul vă puteți delecta cu un program artistic de cântece și dansuri maramureșene și de ce nu, să vă alăturați artistilor pentru a petrece autentic.

Mănăstirea Bârsana Este o manastire ortodoxa din Romania situata in comuna Barsana, judetul Maramures. Manastirea este situata la 22 km de sud-est de municipiul Sighetul Marmatiei, la iesirea din Barsana, spre podul Slatioarei. Biserica este situata in Maramuresul istoric, pe valea Izei. Biserica este una din cele mai înalte din România, cu o înălțime de aproape 57m, tot aici găsindu-se și a două biserica din lemn care face parte din patrimonial Mondial. “Bârsan” semnifică un cioban care își ține oile cu lână lungă și bogată, cuvântul devenind un prenume în timpurile medieval. Bârsana este una din cele mai mari comune din Maramureș și unul din cele mai importante sate de pe Valea Izei, numele venind de la fiul lui Stan Bârsan care a avut comună în proprietate, atestat în documente între anii 1326 și 1346. Construcția este din lemn, după tradiția locală având elemente specifice zonei: poartă maramureșeană, turnul cu clopotniță, capela, altarul etc. În present Bârsana este una dintre destinațiile preferate ale turiștilor și pelerinilor din țară dar și din străînătate datorită bisericii de lemn a Mănăstirii Bârsana, această fiind una din cele mai frumoase din zona Maramureșului dar și a portului popular, a frumoaselor porți sculptate în stil maramureșeanși nu în ultimul rând a zonei culinare. Recent în incinta mănăstirii a fost construit și Muzeul acesteia.

  Cascada Cailor este cea mai mare cascadă din România, aflată la altitudinea de 1300 m, iar căderea de apă are 90 de metri înălțime. Apa care se adună sub forma unui circ glaciar curge peste un abrupt calcaros, numit Podul Cailor, sub forma mai multor trepte. Poți ajunge la Cascada Cailor din mai multe direcții, chiar și pe jos, dinspre zonele mai înalte ale Munților Rodnei. Dacă vrei să urci cu telescaunul, chiar din vârful pârtiei poți coborî spre cascadă printr-o potecă și va dura aproximativ jumătate de oră.

  Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei A fost gândit şi iniţiat încă din 1992 de către preşedinta de la acea dată a Alianţei Civice, Ana Blandiana, şi realizat în următorul deceniu împreună cu Romulus Rusan şi o prestigioasă echipă de istorici, arhitecţi, constructori şi designeri. În ianuarie 1993, Ana Blandiana a predat proiectul Memorialului la Consiliul Europei. După ce două delegaţii de experţi au vizitat Sighetul, Consiliul Europei a întocmit, în 1995, un studiu-raport şi a luat Memorialul sub egida sa. În 1998 Consiliul Europei aşază Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz şi Memorialul Păcii din Normandia. Situat departe de Bucureşti, în extremitatea nordică a României, dar în centrul Europei de Est, Memorialul are ca scop reconstituirea şi păstrarea memoriei unor popoare, în particular a celui român, cărora timp de jumătate de secol li s-a indus în conştiinţă o istorie falsă.

Mănăstirea Săpânța Peri Situată în inima Parcului Dendrologic "Livada", a cărui suprafață depășeste 22 de hectare, mănăstirea Săpânța Peri a fost construită în 1997. Tot atunci a fost ridicată, pe trei nivele, și biserica cu hramul Sfântul Arhanghel Mihail. Nu mai puţin de 400 de metri cubi de lemn de stejar au fost folosiți de meșteri pentru construcție. Biserica Mănăstirii Săpânța Peri are 75 de metri și este cea mai înaltă construcție de lemn din Europa. Doar crucea din vârf măsoară 7 metri, iar pentru realizarea ei s-au folosit și aproximativ 4 kilograme de foiță de aur. Chiar dacă mănăstirea a fost înființată recent, de numele său se leagă secole de istorie. A existat timp de 300 de ani o biserică de piatră numită Peri, unde a fost sediul Episcopiei Române a Maramureșului în prezent, această localitate maramureșeană face parte din teritoriul Ucrainei. Biserica de atunci purta numele Sfântului Arhanghel Mihail și a fost distrusă în secolul XVIII, actuala mănăstire Peri reprezintă un tribut al vechii mănăstiri maramureșene. Păstrează caracteristicile bisericilor maramureşene dar are şi elemente arhitecturale specifice: pridvor cu cinci laturi şi etaj în trei trepte. Fosta mănăstire de piatră a fost ridicată de nepoții lui Dragoș Vodă. Acolo au fost traduse și copiate în română Psaltirea sau Evanghelia.

  Cimitirul Vesel a devenit un brand al Maramureșului, dar și al României, parte a patrimoniului universal, aducând comunei Săpânța recunoaștere pe plan mondial. Pe lângă crucile sculptate frumos și pictate, mai apar și texte umoristice, care descriu într-un mod cât se poate de amuzant, viață decedatului. În 1935, sculptorul în lemn Stan Ioan Patras a avut ideea înființării unui altfel de cimitir, unic în România și în lume, care să reflecte viața și personalitatea celui decedat într-o prezentare mai veselă. Inițiativa să a avut că efect înființarea Cimitirului Vesel din Săpânța. Fiecare cruce prezintă în partea superioară o imagine sculptată care evocă un moment important din viața celui decedat. Sub această imagine, scurte poezii sau texte rimate descriu cu umor, în grai popular și la persoană I, viața celui care zace acolo, care a fost meseria lui, care i-au fost viciile sau când și în ce împrejurări a murit. După moartea creatorului cimitirului, Stan Ioan Patras, în 1977, muncă acestuia a fost continuată de ucenicul acestuia, Dumitru Pop. Casă care a aparținut lui Stan Ioan Patras este în prezent muzeu și se află la 600 m de Cimitirul Vesel. In total, peste 800 de cruci, lucrate manual, pot fi admirate în Cimitirul Vesel din Săpânța care s-a transformat într-un muzeu în aer liber.